Furia nopţilor albe explodează doar o secundă, dar câte ravagii poate face! În mine îşi fac cuib îndoieli şi temeri şi nu mă mai cunosc…mi-am prins în păr un poem la întâmplare, un poem de-al tău…ştii ce frumoasă eram? Cu cât mă uitam mai mult, cu atât imaginea devenea mai neclară, umbrită de neiubirea ta…şi … Mai mult

LITURGHIE

Inițial publicat pe Literele sufletului meu:
Liturghie Anii noştri schingiuiţi, anii crânceni te săpară, cimitir de osândiţi de la margine de ţară. Ne-au adus din închisori robi ai stepei dobrogene, să împrăştiem pe flori roua strânsă de sub gene. Şi-am tăiat peste câmpii drum cu trupurile noastre valurilor cenuşii ale Dunării albastre. Azi dormim…

Andrei Ciurunga

Inițial publicat pe Literele sufletului meu:
Aşteptare Iubito, astă seară te aştept cu stelele pe cer îmbobocite şi ca să poţi intra pe nesimţite, deschid fereastra care dă în piept. Să nu te temi că sârma dimprejur Va sfâşia în ghimpi mătasea rochii. Tu treci hotarul dincolo de ochii Înveninaţi ai paznicului sur. Aşa…

[în perioada când tu vorbeai cu nemiluita] turnurile creşteau din paşii poetului care a luat sfârşit într-un pat de spital atât de simplu încât nici nu mai prezenta interes golul pe care deliberat îl provocase în oamenii locuinţă cu mult înainte ca aceştia să se transforme în gropi de sacrificiu (DD) P.S. Ca de la … Mai mult

Pentru ca Nichita

NICHITA STĂNESCU Îngerul cu o carte în mână Trecea un înger, pe un scaun negru aşezat. Trecea prin aer, liniştit şi mândru. Eu îl priveam de la fereastră, cum prin ziduri trece ca prin fum. Primeşte-mi un cuvânt, strigai, tu, îngere, împins din rai de-un vânt stârnit, de-o apăsare a vreunui gând cu mult mai … Mai mult Pentru ca Nichita

Insuficienta mea stare de spirit a început să curgă din toate găurile. Pentru bunul mers al tuturor lucrurilor şubrede. Eu chiar cred în regula de trei simplă pentru că este singurul concept care se poate transforma oricând în spânzurătoare. Plus de asta vine o vreme când toată lumea din noi o să îşi aştepte cuminte … Mai mult

Îţi poţi imagina cât de mult m-am săturat de acest imperiu al fricii. Unde mama creşte trandafiri de plastic. Unde cel mai necuvincios pământ acoperă toate grijile iubitei mele. aş putea foarte bine să mă avânt într-un lung şir de neprevăzute patimi să cultiv grădini japoneze pe masa din bucătărie masa aia care a albit … Mai mult

[nu am nici cea mai vagă idee până unde să fug] deşi am uneori senzaţia aia incredibilă a dezlipirii când degetele se ceartă între ele urmându-se până la refuz într-un apartament insalubru unde muzica curge infernal din urechile oamenilor cu toate astea siguranţa mea se află în mâinile carnivore ale unei femei pentru care timpul … Mai mult