[ seara înveșmântată nemaipomenit de alb] se retrăgea din calea mea ca un șarpe rutinat de excesele bulevardului dintr-un oraș scârbit fumam la adăpost de toată această prăbușire într-un loc unde știam că frumusețea nu se va mai întâmpla niciodată cu aceeași ură ca până acum fumul curgea înverșunat prin carne vie până și-a pierdut … Mai mult

[în extaz nu mă mai gândesc la nimeni] chiar și echilibrul meu zace resemnat într-un zid construit pe vremea când execuțiile erau la modă de crăciun în fiecare seară ies la plimbare printre gesturile surdomuților în fiecare seară trec pe sub o fereastră de unde o fată îmi zâmbește adânc ascunsă în spatele draperiilor iar … Mai mult

toată lumea închidea ochii ca și cum prăbușirea acelui obiect de îmbrăcăminte prevestea o întreagă catastrofă ca și când lovitura rochiei de pământ ar fi destrămat certitudinea ecoului comun de mai târziu când vulgaritatea nu mai desfigurează mințile calvine dezbracă-te de tot răul ăsta frumos care te privește cu o poftă de nedescris dezbracă-te și … Mai mult

Cafea amară . Era mult ger, amarnic şi nătâng, Prăpăstii se-ascundeau în ochiul stâng, Dar îmi plăcea cafeaua ta amară Din praf târziu cu armonii de seară. . Când am simţit că-ncep să mă înec M-am agăţat de norul cel mai sec Şi a plouat cu noi, a câta oară, Cu hohot ars în dinastii … Mai mult

himere bineînţeles că ador himera aceasta zăpăcită care mi se deşurubează de sub piele de sub genunchi şi de sub sân se deşurubează sidefie şi desfrânată şi speriată că n-ar putea să găsească o altă himeră la fel de sidefie la fel de desfrânată pe care să o asimileze să o molfăie liniştită sub lumina … Mai mult