Amely

DIN NOU LA DRUM…

 

-Ai să pleci nu? Ai să pleci acolo sus la munte? Mi-a zis Amely trậntindu-se în patul meu.Eu rămận aici? Cu mine ce faci omule?

-Nu plec în Africa, apoi nici tu n-ai zis nimic cậnd ai fugit în Himalaya, ai fugit şi gata! O ai pe Liliana, mama ta s-a întors de curậnd din Kenya, nu cred că ai nevoie de mine..

-Eu cred că am mare nevoie de tine.Chiar dacă nu o recunosc, sau dacă n-am recunoscut-o vreodată am mare nevoie de tine..Ai un fel ciudat de a fi, chiar funny..N-am realizat asta decật atunci cậnd zăceam întinsă pe o planşă la 4000 de metri altitudine cu o mască de oxigen pe faţă înconjurată de voci străine, de chipuri străine.Atunci mi s-a făcut un dor teribil..

-Ţi s-a făcut un dor teribil de unu’ ca mine.Ţi s-a făcut dor să auzi romậneşte nu?

-Nu, doar să iau pe cineva în şuturi sau cineva să mă mậngậie cum numai o singură persoană a făcut asta.Tu!

-Auzi? Vrei să îmi spui? Cum a fost..?

-Ce să fie? Işi trage pătura pậnă sub nas, loveşte cu piciorul în marginea patului dezvelindu-şi coapsa albă..Ce să fie ? Cum să fie ?

-Cum a fost prima dată la tine ? Că nu-mi spui acu’ că eşti fată mare nu?

-Nu, numai sunt din facultate. Ştii că astea sunt lucruri pe care o fată nu le dezvăluie nimănui..De ce vrei să ştii? Curiozitate masculină? Vrei să-ţi spun că am ţipat şi alea alea?

-Ceva trebuie să-mi spui, te-ai băgat în patul meu, măcar atật să-mi spui..

-Plătesc taxă că m-am băgat în patul tău? Atật de jos te cobori? Pari tu prostan dar nu eşti, chiar nu eşti..O să-mi spui şi tu ceva ?

-Ne jucăm? Spui sa nu? Sau măcar cine a fost individul.Atật !

Se lasă pe spate , lipeşte mậinile sub cap apoi întoarce priviri albastre către mine :

-Dacă îţi spun trebuie să te sacrifici auzi?  Dacă dezvălui acest amănunt te vei sacrifica.Nu mă interesează cật de speriat ai fost tu în prima ta noapte dar acum te vei sacrifica !

-Viaţa cu tine  a fost mereu un sacrificiu, deci unul mic nu strică,zi!

-Mircea , anul 4 chirurgie plastică şi reparatorie..Mulţumit?

-Şi cum a fost? Descrie!  Dacă vrei să mă sacrific, zi!

-Un sac de dormit în Fereastra Zmeilor, o sticlă de vodcă între noi, frig de crăpa pietrele.Altceva?

-Deci ai fost beată în cel mai special moment al vieţii tale? Mare realizare! Şi eu care mă gậndeam la ţipuituri şi alte de alea.

-N-a fost cel mai special moment al meu, îmi era frig, eram amorţită după alergat pe coclauri şi oricum n-am simţit mai nimic.N-am vrut să-l jignesc , a durat foarte puţin, fără să simt măcar o înţepătură de muscă..

-Păi se lăuda că el te-a făcut femeie, că plậngeai, o vreme nu-şi încăpea de bucurie apoi a dispărut..Unde-i Mircea acuma?

-Caută-l prin Pamir sub nişte pietre.El a murit în avalanşă Altceva?


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s