Fără tine sunt orizontală

M-am trezit la patru dimineaţa,
palidă ca sora mea de pe cer,
cearcănele-mi ating pământul.
trag cu nesaţ fumul de țigară,
de parcă ar fi ultimul,
cu dreapta mâzgâlesc
o coală pătată de cafeaua
vărsată aseară
când m-ai prins de mână,
în timp ce-ţi cântam.
scriu despre ultimul vis:
se făcea că mă trezesc
pentru cele din urmă versuri
tulburate, amestecate,
apoi, mă sting
fără să-ţi mai văd chipul.
m-am trezit să las mărturia
iubirii mele faţă de cuvânt.
nu-mi pot da seama
dacă văd cerul sau
marginea mării.
mi-am plâns durerea
printre litere,
îmi pot continua somnul.
sper să fie doar un vis,
să deschid ochii.
fără tine nu există cuvântul
şi fără cuvânt
sunt orizontală


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s