Poem, pe buze, sângerând
Violetta Petre

E vara în genunchi, cu ruga-n floare
Şi eu îngenunchez sub frunza ei;
Ce dacă-i verde? Uneori ne doare
Chiar verdele… şi florile de tei

Sunt lacrimă de miere şi suspine,
Ce ning în calendar, în loc de ploi;
Eu le adun pe toate-n ochi la mine,
Să fie vară pentru amândoi.

Prea multă vară umerii ne-apasă
Cu-atâtea vise destrămate crud,
Când sub virgina rochie de mireasă
Se-ascunde doar coşmarul unui nud

Cuminte, ce aşteaptă mângâierea-
Preludiu, tainei vieţii pe pământ;
La cină-un măr, desertul e tăcerea
Şi în pahare tace un cuvânt.

E vara în genunchi, blestem de muză
Rănită de ninsorile de flori,
Poem ce geme sângerând, pe buză
Cuvinte-abandonate pe viori…

05.07.2016
Violetta Petre


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s