el cântă unei păsări
din sine s-a născut
și-și scutură aripa
de note-n chei mai noi

el cântă și în sine
și dăruind culorii
vibrația subtilă
a lumilor de ploi

în fiecare notă
cuprinde un cuvânt

chitara îl ascultă

pe corzi se-ntinde viața
copacul îl cuprinde

îmbrățișare-n toi

prin mlaștini de visare
și broasca se ridică
pe brotăcește spune
cuvântul cel dintâi

ce pui de cântec, Doamne,
mă înconjoară-n fire
de gânduri aiurite
să-ncep a scrie-n ploi

esențele din mine
își umplu iar izvorul
și răbufnesc tăcere

le-ascult le mângâi umbra
umbrelă-acum din coarde
cu litere-n altoi
o țin deasupra lor

râd ramurile fine
și punctul îmi revine
îl văd îl simt aproape
l-aștern acum prin noi

Anne Marie Bejliu, 9 iulie 2016


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s