Amely

Cortul  prost asamblat  cade peste Amely intr-un un potop de înjurături groaznice.Profesorul  de sport aleargă prin tufe, se loveşte peste ceafă, înjură , asudă şi blesteamă zilele cînd şi-a dorit să vină în Deltă.Multă vreme îl auzim suduind apoi cade cu o bufnitură puternică.Către dimineaţă  fie ţînţarii sau plictisit de noi fie nu-i mai simţeam am adormit.

-Deşteptareaaa! Deşteptareaaa! Respectăm programul impus! Sus armată de leneşi! Sus!

-Cine strigă în halul ăsta? A scos Amely capul din cortul răstignit.Cine vrea să fie ucis?

-Cum cine? Herr professor! Se pare că nu a fost pedepsit aseară după cum trebuie.Şi-a revenit miraculos şi face tam-tam!

-Auzi? Crema aia de mi-ai dat-o, era bună de ceva? Întreb eu lovindu-mă peste faţă.Miroase a cizme, ce cremă ne-ai dat ?

-Era crema de pantofi din geanta profesorului..I-am dat şi lui,v-am dat şi vouă..

-De aia suntem aşa negrii şi pute de trăzneşte? Nebună ce eşti! Dacă ai vrut să ne umileşti ai reuşit!

-Propun să o aruncăm de pe ponton! Să o băgăm cu fundu’ în apă!

-Să fie legată cu pietre de gât! Să fie jupuită !

Amely se întoarce cu spatele, aruncă din mậini a lehamite apoi mă trage după ea spre movila de nisip:

-Ce e? Simt că nu te bucură nimic aici.Ce moartea căprioarei ai ?

-Ăştia scuipă în mîncare! Nu mai suport! .Grăsana îşi bagă mîna în pantaloni şi apoi taie pâinea  cu ea.Vreau să plec!

-Unde să mergem? Dacă vrei să plecăm, măcar să plecăm acasă la ţară.

Poate plecam atunci dar tocmai a trecut pe lîngă noi un  ins mic de statură, slab ca o prăjină şi aplecat de spate.Ducea cîteva undiţe şi Amely s-a lipit de el.Apoi eu şi Ionuţ.Dispăream dimineaţa la 7 cu barca si reveneam seara frînţi de oboseală cu plasele pline de peşte.

-Cine ştie să facă mămăligă?

-Mămăligăăă? ! O să mor dacă nu mănînc mămăligăăă! Dau de băut un an dacă mi se face rost de mămăligă!!!

-Văru-miu e un fan înrăit al mămăligii.De ce nu ai putut să taci fată? Ce facem acum? O să rămậie aici în deltă cu o tigaie de tuci în braţe.

-Nu e greu de făcut.Am găsit la localnici nişte mălai şi vase avem noi.O facem?

-Deci mîncăm mămăligă cu peşte? Dau regatul meu pentru o porţie de mămăligă auzi?

-O da! .La treabă! Parcă mi-ar prinde bine niţică mămăligoi, să îmi umflu burta ca un purcel..

Bucătaria s-a improvizat urgent spre disperarea celor din Bucureşti ce rămîneau cu  masa plină.Toată seria de copii se servea fie la noi , fie la micul restaurant aflat ceva mai încolo.

-Regulile trebuie respectate! Nu se poate aşa ceva! Striga proful de sport.

-Să mănậnci tu cu rudele tale mậncare făcută de femeia aia! Sau vrei să scuip eu în ea?

-Amely, rămậi aici? Noi ne-am săturat deja! O să plecăm cu prima navetă.

-Acasă apoi vin după voi.Hai, distracţie plăcută la ţară! Hai să strậngem bagajele ! Cine ştie  cậnd prindem vreun tren spre Bucureşti..


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s