Amely

Broscuţele verzi sar , mậna  se înfioară în atingerea catifelate, molcome ale apei.Amely se  strậmbă văzậnd cănuţa de tablă ciobită , mutilată , se uită la mine apoi zice:

-Bea tu întậi! Să văd cum te înneci cu broasca! Dacă  se duce broscoiul pe gật, o să rậd de tine 3 zile, o să plậng 2 ore şi gata! Ce urậtă e cana! E şi veche nu?

-Da.E veche , au băut turcii pe la 1400 din ea.Lasă că beau eu să vezi cật e de bună apa..

Am luat căniţa şi am băut cîteva guri apoi s-a îndurat şi ea să bea.Cu înghiţituri mici , stropii reci  i s-au scurs pe bărbie,plescăia atinsă de răcoarea tandră a apei ,  mậna i s-a dus la guriţa roşie şi rotundă:

-Ce bună este! Nu ştiam că e aşa bună! Şi aşa de rece!  Delicioasă !

-Pînă la urmă, nici o broască nu a venit să intre pe gậtul tău! Te-ai speriat degeaba fată!

-Mergem? Am văzut un broscoi mare şi verde, tata broaştelor, se uită urật la mine.Eu n-am să sărut nici un broscoi, tu o s-o faci! Dacă vrei o domniţă să pupi tu un broscoi, eu te-aş pune să-l mậnci!

Se ridică în picioare, face cậţiva paşi mărunţi în jurul gropilor săpate  noaptea de porcii mistreţi ce vin la scăldat.De sus se aud zgomote, ţipete, o trag la o parte zicậndu-i:

-Stai că vin nebunii la scăldat! Să vezi acum bătaie cu nămol!

Într-adevăr, Fane, băiatul mijlociu  al lui Pavel, Puiu, fratele cel mic, Sorin, Fasole, Liviu, Bogdan sosesc chiuind şi îşi aruncă hainele pe mal uitậnd de animale , de Stoican.Apa este tulburată  în  mare furtună , noroiul saltă în iarbă.Băieţii se luptă cu petecul de apă, se bat între ei  , aruncă cu noroi, construiesc un dig minuscul.Bogdan urcă panta apoi strigă disperat:

-Vacile se duseră pe Orga la vale! Acolo e  lanul de porumb şi nu ştiu dacă nu cumva vine brigadierul Neamţu’pe aici!

-E ţaţa Rada, fugiţi că au intrat vacile în porumbii ei! E ţata Rada, soacra  brigadierului! Ţipă Sorin luậndu-şi haina plină de noroi..Fuugi!!!

Unde e vaca mea? A, uite-o mai încolo! Noroc că nu e în toane bune şi Ana a mai întors-o de cîteva ori.Zambila? Zambila e şi ea  aproape şi mă minunez!.Dacă vine bătrînul  să mă verifice sunt în regulă! Posibil să fie ascuns prin pădure să vadă ce-i face văcaru’.Pot să stau cuminte şi să urmăresc acţiunea de aproape.

-Uite-l pe Fasole ce aleargă! ! Ce viteză a prins lunganul! Da’ parcă Stoican e mai iute, de unde a apărut ăla ? A văzut că vitele-s în porumb ?

-Iarăşi Stoican ? Omu’ ăsta-i peste tot !

Într-adevăr, Stoican pornise  către animale dar Ana i-o luă  înainte agitînd barda.Ce se va întîmpla? Ce făcea nebuna?

Stoican se opri preţ de cậteva secunde, se întoarse cu faţa către Ana gesticulậnd:

-Nebună! Tu nebună ! Pleacă de aici tu, nebună! Aici e via mea! O să te strậng de gật pe tine şi tot neamul tău de hoţi ! O să te strậng de gật auzi ?

Cuvintele  strivesc  gura strậmbă a mutei, mậinile  desenează frustrări, gesturi  trậntite prin gura ştirbă. Stoican vru să o lovească cu bậta de alun dar barda muşcă în carne scurt, avid, tăcut .Şuvoiul de sậnge se revarsă pe cămaşa în carouri iar ţaţa Rada intră între ei:

-Pleacă mă nebunule ! Pleacă ! Pleacă, te omoară asta ! Pleacă ! Nu vezi că-i nebună ? Eşti mai tậmpit decật credeam ! Pleacă ! Vrei să mori ? Pleacă! Du-te la Grigoriţa să te panseze!

Vorba blậndă a femeii o domoli pe Ana ca prin farmec, ţaţa Rada dădu din cap şi îi zise lui Sorin :

-Mergeţi mă la vie la mine şi luaţi nişte struguri, de ce vă puneţi voi mintea cu ăsta ?

-Hai la struguri! Hai să mîncăm struguri! Strigă Sile  fericit.Hai la struguri!

-Eu nu mă bag acolo, zise fata stậnd deoparte.Îmi ajunge nebunia pe seara asta.Vreau acasă!

-Ne dă Ana nişte struguri.Nici eu nu mă bag acolo.O să mergem mai tậrziu niţel, încă nu s-a făcut ora 8.

-Ce are Ana de vorbeşte aşa? E bolnavă? N-am priceput nimic din vorbele ei.Ce are?

-Când era mică, la 4 ani, a adormit într-o leasă de lemne şi a îngheţat.Aşa mi-au zis ai mei.In rest nu ştiu..Ia-i spus mamei tale unde eşti? Dacă nu o să ai probleme! O să am eu probleme zic ridicậnd ochii spre cer.

-I-am spus lui Gertrude,ea are grijă de mine.Mama cred că a plecat la Petroşani.Tata citeşte toată ziua din cărţile lui militare.Eu numa’ cu tine uit de plictiseală..Ăia-s nori de ploaie?


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s