Îmi pare rău pentru cei care consideră activitatea dumnealor literară un eşec atunci când nu sunt apreciaţi la nivele fals înalte. Pentru mine literatura şi de fapt a scrie şi a publica este un gest de curaj, un act prin care reuşeşti în primul rând să te deschizi faţă de tine, să fii sincer cu tine însuţi, apoi cu ceilalţi. Mă repet şi spun că a scrie este cel mai bun tratament psihologico-psihiatric prin care poţi profund să alungi multe frici, să spulberi blocaje foarte vechi provocate de lipsa de comunicare cu tine însuţi în primul rând şi apoi cu ceilalţi.
Energia cuvintelor, împletirile acestor energii au acţiuni surprinzătoare, benefice.
O spun cu toată convingerea pentru că sunt un om care s-a ridicat din golul de după moartea copiilor, om care se considera vinovat că mai trăieşte şi mai ales inutil in acea clipă pentru existenţă. Nu am apelat la medicamente, alcool, păcăleli care ameţesc durerea, starea de disconfort emoţional. Scrisul m-a ajutat să redevin un animal social şi mai departe să revin la calea firească a oricărei fiinţe care tinde către spiritual, către profunda credinţă cu care se naşte.
Eşec din punct de vedere social este probabil faptul că nu mai particip la cenacluri literare, la activităţi culturale (destul de rar mai merg faţă de acum câţiva ani) din motive familiale, dar sunt profund conştientă că dincolo de superficialitatea evoluţiei sociale ca scriitor, cresc continuu citind, studiind tot ce îmi este dat ca informaţie să pătrundă în universul personal.
Nu plâng după premii, nu plâng după laudele celor care efemer deţin nişte pârghii în literatura actuală.
Scrisul este ca un fluviu de neoprit, iar inspiraţia vine mereu din existenţă, din toate formele ei de manifestare.
Iubesc scrisul. Nu scriu orice de dragul de a scrie, cum afirmau mai mulţi în ultima vreme. De fapt fiecare se spală pe cap cu propriile afirmaţii în timp. Acum ştiu de ce scriu, cum şi mai ales ce anume îmi face bine să scriu.
Cititorii se cern singuri după nevoile lor sufleteşti, spirituale şi de ce nu, şi materiale.
Toate cele bune tuturor! 🙂
———-
Sunt foarte mulţi oameni care scriu cu bucurie, cu o profunzime deosebită pe care-i citesc şi îi admir cu toată fiinţa mea. Ei îmi hrănesc sufletul, întreaga fiinţă cu scrierile lor. Dacă ei îşi lasă pentru o clipă privirea asupra scrierilor mele mă declar fericită. Restul este cancan.

Advertisements

One thought on “

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.