Ingeri si larve

Uşa se deschide cu greu într-un oftat general .  Aerul rece  taie prin hainele subţiri margean de  cậmpie, ciulini şi nimic altceva.

-Unde şi-a dus mutu iapa şi surdu…Rupți o sặ murim aici şi nicặiri nu se va mai şti de noi.Vai! Vai!

Soldaţii trag jos morţii, aruncă nişte turtoaie de mămăligă apoi trậntesc uşile din nou într-o nepăsare totală.Vagonul se smuce aruncậndu-ne unii peste alţii apoi porneşte în direcţie inversă spre bucuria unora , disperarea altora.

-Toată lumea jos! Iute! Iute că-s nervos!

Călătoria s-a terminat într-un colţ de lume ivit pe nişte dậmburi mari de pămậnt.Ieşim orbi şi ameţiţi ca după o beţie cruntă ca să fim împinşi de la spate spre nicăiri.

-Mereţi mai iute că se împart loturile! Dacă dormiţi pe voi o să luaţi nic’ în braţe ţipă un individ în cămaşă verde cu albastru.

-Aici e locu’ vostru, locul 34, aici vă întindeţi bulendrele, aici puteţi să trăiţi , după mine să şi muriţi.Care moare să ştie că Dunărea-i aproape! Lu-av-ar dracu! Îmi pierd timpu’cu voi aice în pustiu!

Cật ai vedea cậmp, dậmburi săpate de colo colo probabil de vreo cậrtiţă dementă într-o mare de nimic  a  cruntă sărăcie.Mama stă chircită pe bucata de pămậnt şi plậnge strậngậnd noroiul în pumni , se ridică si calcă apăsat spre marginea de nord unde zace întinsă ca o femeie beată una bucată coşbelie.Peretele  se sprijinặ beat de un stậlp putrezit, acoperişul din stuf şi-a ridicat deştele spre cer într-un gol  sec.

-Uite ce casă avem! Ţipă sora ca să îşi vadă gura strậmbată de palma părintească primită în sete.Palma sunặ tare în liniştea tặrậmului, obrazul a devenit mac cu semne în trei degete.

-Da ce am zis? Da ce-am zis? Se strậnge fata arici cu mậnuţa mică în falca cireaşă.

-Taci că-ţi mai dau una! Meri şi adună  ceva vreascuri să facem ceva de mậncare.Nu te mai uita ca oarba la lună! Meri odată! Catặ-ți de drum din calea me!

Coşbelia se încăpăţậnează să reziste asaltului, adunăm tot ce putem aduna şi uite că la bătaia nopţii fumul subţire  se taie în cerul vậnăt.

Stau întins pe spate  , ochii mei refuză plumbul somnului citind picătura de stele prinsă în acoperişul găurit, spart   obuz al timpului.Dacă vin ploile putem face baie fără griji, poate veni zăpada că nu mai avem nevoie de sanie îmi zic în sinea mea căutậnd mereu petecul de cer deplasabil.

Luni dimineaţa refacem parte din casă după cum ne ţin puterile apoi mậncăm mămăligă cu ceapă.Mama s-a mai oprit din plậns dar nu vorbeşte cu noi decật lucrurile sfinte pleznindu-ne de cậte ori are ocazia.Cel puţin pe mine nu are ochi să mă vadă şi numai intervenţia mătuşii Eleonora mă scapă de la bătuta zilnică:

-Minervă eşti bolundă? Te-a luat de cap apa? Ce ai cu ei femeie? Nu vezi că-s verzi şi muritori de foame? Vino-ţi în fire că de nu te scald colo cật eşti tu de mare!

Mama îşi ridică încet mậinile, strậnge pumnii apoi  trage  basmaua neagră peste chip.Ceva mai tậrziu trebuie să plece în frontul de lucru de unde se va întoarce udă şi frậntă de oboseală.

Miercuri dimineaţa mă trezesc cu un sentiment ciudat, o frică imensă  ce  urcă pe spatele meu  scară .  Peste cậteva ore  sunt invitat să urc în maşina de miliţie şut cu şut:

-Mergem puţin! Nu-ţi lua haine că vii înapoi! Hai mặ! Hai ce ți fricặ? Rậde apoi îmi dặ un pumn în cap aşa din prietenie.

Maşina sare din groapă în groapă ca o lăcustă, se linişteşte brusc medicament  odată cu frậna pusă meseriaş de nenea şoferul:

-Coboar’! Hai!

Mă găsesc adus într-o curte învelită piatră de sus pậnă jos, o casă bătrậnească cu geamuri mici pitită sub cerul ascuns privirii.Camerele sunt golite de mobilă, o sobă mică şi o masă lipită de peretele în culoare verde:

-Aşteaptă aici.Ai scaun , stai pe el!

Stau acolo numărậnd secundele şi pregătindu-mă mintal de ceea ce cred eu că urmează.Miliţianul intră încet în cameră apoi se aşează lậngă masă aranjậndu-şi hậrtiile:

-Deci putem începe? Zice el privindu-mă pe sub ochelari.Să-i dăm drumu’ nu?

-Nu ştiu ce caut aici, aici e miliţia? De ce m-ați adus aici? Mặ foiesc speriat privind în jurul meu.

-Tocmai că nu-i miliţia.Unde crezi că eşti?

-N-am idee, spuneţi-mi voi unde sunt şi ce caut aici? Presimt cặ nu-i a bunặ cu voi.

-Undeva unde ar trebui să te gậndeşti bine ce zici şi mai ales să nu mă minţi, contează mult să ştii! De tine depinde toatặ povestea şi finalul ei!

-Contează că n-am idee ce vreţi de la mine? Că nu ştiu ce caut în casa asta? Ce poveste? Ce are de a face cu mine?

-Lasă ideile creţe, gardienii or fi grade cu patru clase primare dar eu am două şcoli burgheze şi pot să bat la fel de bine.În primu’ rậnd cine este Brutus?

-Eu cậnd scriam în revista liceului.Clasa a noua cred.Un pseudonim literar, atật.Nimic mai mult.

-Ai colaborat în ziare pe diferite teme.Ai scris despre războiul din est.Despre războiul în care luptau ai noştri contra alor noştri.

-Cum aşa? Tata a luptat în Cotul Donului, a mậncat carne de cal mort, a fost rănit la Kotelnikovo.Cum să lupte contra romậnilor? Că ruşii nu erau fraţii noştri sigur de asta.

-Taică-tu-i un criminal! Văru-tu-i un criminal! Un criminal neprins încă dar tot un criminal e!

-Păi voi ce sunteţi? Criminali cu acte în regulă! Atật! Sunteţi nişte criminali! Cri-mi-nali!

Bătaia pe care o încasez e de povestit nepoţilor asta dacă mai scap din mậinile securistului.Pumni în stomac, capete în pereţi apoi  sac de cartofi într-una din camere fără geamuri, fără aer, fără nimic..

-O să stai mult şi bine acolo, vezi că-i un şobolan la fel ca şi tine , roade scậndură de foame..

Pipăi peretele cu degetele strậns lipite, tremur încă în urma bătăii încasate , încet revin jos pe podeaua de pămậnt.”Să vezi cậnd se lasă frigu’ ce o să vreau eu bătaie”.Măcar dacă n-aş orbi prin bezna asta..

-Masa mă! Masa mă-tii de bandit!

Uşa se deschide  cậntec de rugină, castronul zboară direct spre mijlocul încăperii şutat de gardian.Rậde zicậnd:

-Papa pun pa! Pa! Bătuta ca pi la noi mă bandite! Mậncă!

 

 

 


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s