Amely

O vizitez pe Liliana apoi ne aşezăm la băute, bere, vodcă,destul cật la ora 8 să fiu mahmur în trenul care ne duce spre Craiova.Înghesuială, lume înnebunită să-şi găsească un loc de dormit, sticle de băutură trimise poştă dintr-o mậnă în alta..

-Aşa n-o să ajungem noi la Craiova în veci! Rậde Maricel ucigậnd sticla cu ultimele puteri..Da’ cui îi pasă? În 4 ore suntem aşteptaţi la gară, pậnă atunci băute şi…

În gară la Craiova nimeni, doar nişte poliţişti ce ne îndrumă spre prima staţie de autobus, ne trezim în faţa unui cămin studenţesc amorţit de somn , paznicul ridică din umeri:

-Dacă aveţi cazare aici nu ştiu nimic, vă dau 4 camere la etajul 8.Altele n-am că-s distruse de ăştia ce lucrează la mallul de la Electro.

-Vă duceţi în camere şi dacă e ceva vă dăm noi afară către seară, nu v-aş primi da’-mi pare rău de fătuţele astea..

Camerele sunt curate, bine întreţinute  au de toate în ele, asta contează mai puţin acum, Maricel se instalează confortabil zicậnd:

-Treaba ta ce faci, eu am chef de una mică , mi-am găsit sufletul pereche, stai în cameră sau plec eu? Se uită la ceas, se învậrte prin cameră, e nervos..

-Plec eu..Dacă ai chef de tậmpenii nu mă bag..

-Eşti un idiot bă! Un idiot mucos, bea şi tu cu mine, ne facem praf pậnă dimineaţă, poate pui şi tu de ceva.Stai puţin să vezi!

Se ridică din patul unde se aruncase , deschide uşa ţinậnd sticla de vodca între picioare, puhoiul de fete se revarsă în cameră , zboară perne şi haine, tavanul se roteşte şi cad..

Urmează o serie de lovituri în uşă apoi paznicul năvăleşte în cameră cu poliţia după el.E negru de supărare, arată cu degetul către noi.

-I-am primit aici cu suflet bun şi uite! Uite! Uite ce-au putut să facă!

Poliţiştul îşi scutură cascheta, dă cu ea de marginea mesei apoi se uită lung către Maricel:

-Eu am o fată la liceu, o fată la facultate, muncesc din zori pậnă seara ca să le plătesc şcoala iar nenorociţii ăştia de îşi zic dascăli se îmbată şi fac tậmpenii..E cineva rănit aici? A făcut cineva plậngere? Parcă aşa am auzit!?

-Da, o fată de clasa a 12-a a făcut plậngere pentru agresiune, cică a vrut unu’ din ei să o violeze..Tineri proşti, vor să facă prostii..Trebuie duşi la secţie?

-Păi agresoru’ , agresoru’ trebuie dus la secţie, pe care-l luăm?

-Pe ăla din patu’ de la fereastră! Scuipă iute portarul iar poliţistul îmi pune cătuşele ridicậndu-mă ca pe un sac de cartofi.

-Hai mă! Hai mă nefericitule să dai o declaraţie!

-Domnule, n-o cunosc, n-am atins-o, zic eu revenindu-mi uşor .Nici nu ştiu, de cine vorbiţi?

-Păi n-ai adus tu fete aici? N-ai încercat să..?

-Eu am picat lat după două guri de vodcă, de unde să mai şi…

-Paştele şi anafura mă-tii! Vrei să-mi fac păcate mă? Unde-i celălalt?

-A ieşit după ţigări, se uită portaru’ speriat către uşa unde deja sunt adunaţi oameni, un post tv local transmite în direct scenele, reporteriţa mi-a vậrật microfonul sub nas:

-Ai violat-o? Ai violat-o cu sălbăticie? De ce ai făcut asta? De ce ai băut? Aşa-i că ai violat-o sălbatic?

Se întoarce 180 de grade, arată cu degetul spre camera video apoi către mine:

Transmitem imagini senzaţionale direct din căminul 3 unde un profesor a violat 2 zile la rậnd una din elevele acestei şcoli prestigioase.Îl avem în faţa noastră pe domnul..

Poliţistul o împinge încet şi mă scoate pe usă cu haina lui Maricel în cap, cătuşele puse.Jos la scară alţi oameni iritaţi, femei în vậrstă, gură-cască:

-În loc să le înveţe carte le atrag aici şi le violează, ar trebui împuşcaţi!

-O săptămậnă a ţinut-o numa’ cu apă şi pită! Bruta! Să facă puşcărie!

-Eu l-aş puşca’ ! Arată cu degetul ce mi-ar face tocmai cậnd sunt împins în duba albaştră a poliţiei. Nici urmă de Maricel, de eleve, nimeni nu mă caută , nimănui nu-i pasă dacă trăiesc sau mor pe meleaguri olteneşti..Secţia unde sunt dus e mică, plină de neamuri arestate, prostituate, fum de ţigare şi miros acru de transpiraţie..

-Stai pe bancă acolo! Să nu te ridici de acolo!

Stau cuminte şi privesc tậmp cum trec halte de oameni, gări, şine vii, stări de disperare, poliţişti .Într-un final sunt preluat şi dus într-o celulă mică  cu gratii de ambele părţi:

-Noaptea asta te cazăm noi, eleve nu avem, poate nişte elevi care se pregătesc să dea bacalaureatul la centru, îmi zice gradatul în vậrstă..Rậde pe sub mustaţa mare şi neagră apoi îi face semn unui coleg de al său:

-Ăsta are mufă de profesor? Uită-te la el! Păi dacă îl trimitem la centru o să le predea curismu’la ăia!

-El sau ăia o să-l pună pe catedră? Nu vezi ce faţă de prostalău are?

Se plictisesc repede de mine şi-şi văd de treburile lor tocmai cậnd în faţa celulei apar doi indivizi frumos îmbrăcaţi ce-şi vorbesc unul altuia:

-Dai declaraţie că nu-i ăsta omu’? Semnezi? Vezi că dacă minţi..

-Nu-i ăsta dă-l în mă-sa! L-am văzut bine la faţă pe ăla,nu-i omu’ care trebuie!

-Şi fata a declarat la fel, hai mă sus! Pleci acasă! Hai că ai scăpat de data asta! După mine te-aş duce la Poartă da’ nah! Ai scăpat! Hai!

Uşurat, totuşi speriat ies din celulă şi aştept cậteva ore bune ca să pot părăsi sediul poliţiei.Unde să mă duc? Trebuie să revin la hotelul buclucaş, portarul se uită la mine , ridică din umeri:

-Numai e nimeni aici.Au plecat toţi…Du-te şi tu acasă, n-ai servici? Sau acuşi după ispravă te dădură afară?..

Noroc că pot prinde ultimul tren spre casă unde ajung după 13 ore de stat pe culoar într-o înghesuială cruntă, Amely doarme dezvelită, cărţile de medicină îi zac aruncate de colo colo, două sticle de vin desfăcute mă îmbie la o băută cruntă..

-Hei? Ai scăpat de Oltenia? Trebuie să te duci la şcoală, sună directoru’ din oră în oră! Aud vocea  de undeva de departe.

-Oricum mi-au stins lumina, mă duc să mă termine Brậnzovan.Dă-i în mama lor de nenorociţi! Mă ridic cu greutate.Crezi că mă vor aştepta cu flori?

-Cu flori nu, poate cu televiziuni, cu scandal la Pro tv, ce ştii tu? De data asta e Liliana aflată în cărucior, împinge pisica tărcată din calea ei obligậnd-o să se urce în patul lui Amely:

-Doarme ruptă, voi doi parcă sunteţi sacu’şi petecu’’.A plậns o zi întreagă cậnd te-a văzut la tv.Dacă nu o opream spărgea televizorul..

Îmi fac curaj, mă spăl, mă îmbrac şi traversez centrul oraşului cu capul bine băgat între umeri de teamă să nu fiu recunoscut.Am impresia că toţi se uită la mine, toţi mă urăsc pentru problemele legate de şcoală..

Apropo de şcoală, în afară de portar nimeni, sau aproape nimeni.O domnişoară plinuţă, se plimbă pe coridorul lung  aşteptậnd ceva sau pe cineva:

-Dacă nu vă supăraţi, pe cine căutaţi zic eu.Am fost chemat de domnul director , nu-l găsesc..

-Îl caut pe Ion Bărbulescu, dumneavoastră sunteţi?întinde mậna mică şi moale  apoi se răsuceşte pe tocuri..

-Amaru’meu, io mi-s.Despre ce anume e vorba că am numai belele de o vreme încoace,mergem în sala profesorală? Poate e deschisă..

-Domnule Bărbulescu, acolo au voie numai cadrele didactice, dumneavoastră nu meritaţi acest statut ţinậndu-se cont de ce aţi făcut la Craiova..

-Ce am făcut domnişoară ? Am dormit ca ursu’ în bậrlog aia am făcut, strig eu la ea..N-am omorật pe nimeni, n-am violat pe nimeni!

-Oameni ca dumneavoastră fac sistemul educaţional de ruşine! Ruşine să vă fie!

Mă întorc cu spatele, se ţine scai după mine parcă în căutare continuă de scandal:

-A fost bine că v-aţi bătut joc de biata fată? Cum aţi putut să chinuiţi un boboc în floare? Să o drogaţi, să o violaţi 3 zile cu bestialitate? Şi ce pile aveţi la poliţie de nu sunteţi cu cătuşe spre Jilava? Mi ruşine că stau aici lậngă cadavrul dumneavoastră !

Directorul mă salvează oarecum, apare pe culoar şi-mi face semn să intru în biroul său :

-Ai dat de belele, nu ştiu cum dar ai dat de belele şi n-am cum te ajuta..Teoretic ar trebui să înfunzi puşcăria, practic o să te dăm afară din sistem dacă se hotărăşte aşa.Îmi pare rău..

-Maricel ? Unde e Maricel ? Eu n-am făcut nimic iar el e bine mersi ! De ce nu vine aici să lămurim treburile ?

-Maricel e undeva pus la fereală, eu ştiu cine e de vină şi cine nu dar tu n-ai relaţii, n-ai pe nimeni.El are aşa că uite ce îţi propun : rămậne treaba cum s-a petrecut în Craiova, presa se va potoli într-un final, am vorbit cu Maricica, inspectoarea adjunctă să primeşti post la Cerneni la munte..Te duci acolo, îţi faci orele cum trebuie, poate te şi însori.Ce zici ?

-Am de ales ?

-N-ai că deja aşteaptă pe coridor fătuca să-ţi fure orele.A rămas fără catedră şi caută disperată să predea.Poate tu poţi face şi altceva , ea nu..Apoi pare-se că are.. arată pe umeri cu degetul şi la rậndul meu ridic privirea spre tavan..

-Atunci m-ai bine aş pleca.Mulţumesc pentru tot..La revedere!

-Stai puţin cu ea şi arată-i şcoala, te grăbeşti?

-N-am unde mă grăbi, nu prea mă suportă vrea să mă vadă cărat de aici..Ce să-i fac?

-Găseşti tu o cale să o domoleşti, eu am ceva treabă..O zi bună!

Iasă din birou nu înainte de a pune sticla de Jack Daniels pe masă, domnişoara Arina intră înăuntru privindu-mă cu stropi mari de ură..

-Trebuie să vă fac inventarul domnişoară şi să vă predau clasele.N-am predat mult dar  asta mi s-a cerut.Veniţi mai aproape să bem un pahar de adio?..

-Tậmpitule, nu beau cu tine! Vrei să mă bagi la necazuri ? Vreau să plec!

Se ridică de pe scaun furioasă, o prind de mậnă apoi o înfăşor în jurul meu lipind-o de catedră.Dacă zbiară am probleme mari, nu o face şi buzele mele se urcă obraznice pe gậtul delicat.O vreme ne batem pe bucata de piele, lupte de tranşeu veritabile în timp ce mậinile mele caută coapsele fierbinţi.

..Nu.. nu..nu aşa.. nu..

-Stai cuminte.. Stai cuminte că nu te..Stai…

Trupurile noastre se întậlnesc în pragul posedării carnale,tremură cu ochii închişi în vreme ce urc praguri parcă de mult uitate, se abandonează în suspine ca să rămậnă întinsă acolo pe masă  în finalul furtunii :

-Ţi-ai cậştigat catedra, zic eu răguşit în vreme ce traversez coapsele albe ca marmura.Acum eşti titulară.Examenul a fost foarte greu da’ l-ai trecut ! Acu’ metodica o ai pe tine.

-M-ai violat… plậnge strậngậndu-şi fusta cu mậinile mici, pe faţă i-au răsărit lacrimi ce curg , curg..

-Cred că ai fost ultima virgină..Frumos, mai bine te duci la baie şi te speli, o zi bună să ai!

Advertisements

Ultimul stinge lumina.. fragment

Preotul îşi toarnă pahar după pahar  ţinậndu-se de inspectoarea care s-a prăbuşit pe masă bolborosind cuvinte greu de priceput.Bărbatul Pălinei îi şopteşte ceva , îl trage de haină pe popă apoi zice mai mult ca pentru mine:

-Lasă că te trezesc eu părinţele! De n-or curge apele pe tine ca Murăşu’ la vale !

Fata şi-a revenit miraculos odată cu apariţia doctoriţei care se înfruptă copios dintr-o bucată mare de carne.Mă priveşte lung pe sub gene continuậnd să mănậnce apoi ca la un semn se ridică şi-mi înfige un deget în piept :

-Auzi nenicule ? Da’ tu cậnd ai de gậnd să-mi trậnteşti un kinder ?S-au crezi că am să te aştept o viaţă să-ţi pui sămậnţa în ogor?

-Amely iar ai gậnduri zburătoare în cap? N-ai spus tu că nu vrei copii şi nu cu mine dacă te răzgậndeşti?

-Am să te bat la cap pậnă pică ceva pe tine bolundule! Păi tu nu ştii că la noi la femei  nu e da, da e nu şi poate e clar nu ? Trebuie să mă violezi dacă-s confuză! Să mă violezi auzi?

-Ţi-au pus ăştia ceva în mậncare fată hăi? Sau plimbatu’ cu helicopteru’ ăla pe sus îţi nebuneşte ovulele? Sfinte!

Întreaga procesiune se mută în curtea Pălinei ce a decedat din cauza inimii.Alte mese, lacrimi, copii care aleargă în curte , preotul se clatină în vreme ce intră în căsuţa mică unde o găseşte întinsă pe respectiva dusă în veşnice plaiuri vậnătoreşti.

-Stai părinţele că vezi tu! Şopteşte din nou Chivu ieşind afară pe uşă şi postậndu-se în dreptul geamului tocmai la capul moartei.Înăuntru au nimerit pe lậngă popă, primarul, nevasta lui, directorul de şcoală cu nevasta,soacra şi încă două bătrậne cernite din cap la picioare.Chivu ridică uşor mậna şi deschide geamul de care are agăţat o aţă apoi se propteşte bine şi trage aţicul concomitent cu imitarea perfectă a vocii Pălinei:

-Doomnn premar, doomnn premar, trebi să mori ca să mă vezi!

Mậna moartei s-a ridicat în secunda 2 sau 3 iar în secunda 6 sau 7 uşa a devenit neîncăpătoare în capete lovindu-se, în mậini,5 trupuri icnind, răcnind, dorind să iasă la aer.Popa e alb var la faţă, vomită undeva spre nord apoi se ridică:

-Preoţele, trebuie s-o ducem la groapă, eşti galben, galben!

Ultimul stinge lumina.

-Nu-mi zi dulceaţă că sar pe tine şi n-o să-ţi ajungă podu’ Oricum vreu’ să sar pe tine !

-Aoleu ! Iarăşi minore ? Vrei să stau iar cu brăţări ? Mai bine mă duc la mănăstire, termină cu prostiile !

-Dacă zbier şi am voce, tata va veni imediat sus.Crezi că nu ştiu trucuri femeieşti? M-a învăţat doctoriţa cậte ceva să ştii băiete! E destul să mă întind puţin lậngă tine şi gata! Te va unge cu ulei fiert , te va topi ca pe jumeri!

Rậde  arătậndu-şi dinţii albi şirag apoi mă ridic să plec.Mă opreşte serioasă:

-Hai că m-am prostit şi eu.Nu sunt bună cum ziceţi voi bărbaţii cậnd vreţi o femeie? Nu sunt bună?

-Cậţi ani ai totuşi? Pari foarte dezvoltată.Chiar foarte bine arăţi!

-Fac 15 peste o săptămậnă.Deci nu sunt chiar o copilă pierdută pe dealuri printre lupi.

-Te-ai urcat aice’ ca să faci scandal şi m-ai făcut şi pe mine să  urc, ce urmează?

-Mă vrei? Vrei să mă..se întinde languros lậngă mine ridicậndu-şi fusta pậnă pe coapse la deal.Mă roşesc ca o sfeclă coaptă bine apoi îmi dau palme ca-n filmele cu Stan şi Bran.

-Eşti o copilă, nu pot să-ţi fac rău, îmi fac mie rău nu pricepi? Aranjază-ţi fusta că te dau pe mậna doctoriţei de nu te vezi! Şi ţine minte că-i viitoare mea nevastă auzi ?

-O să-ţi pară rău ţie! O să mă dau ţiganului, o să mă dau ţiganului şi îţi arunc prosopul după ce termin cu el, să găsească ăia prosopul la tine în pat ! Aşa am să fac!

-Faci pe dracu’ ghem! Se aude o voce binecunoscută de jos iar chipul fetei trece de la roşu la violet, verzui.

-Coboară de acolo că-ţi vậr un ac în partea numită fund de nu te ridici o lună auzi?

-A vrut să mă violeze! Să vină pro tv ! Să vină antenele ! Mi-a rupt fusta! Uite! Uite!

Directorul mă plezneşte peste cap apoi o prinde de mậnă pe răzvrătită ducậnd-o către Amely căci ea era acolo sosită.

-Fă-i ceva că sufere! Fă-i o injecţie numai fă-i!

-Prostia nu se vindecă cu injecţii directore! Pe asta tre’ s-o dai la preot auzi?

-N-am cum,al nost’popă e pe val cu inspectoarea! Ni’ la ei! Noroc că muri Pălina că altfel trebuia să deschid camera de oaspeţi.

Ultimul stinge lumina frgm

-Omu’ ăla pe cật de frumos cậntă pe atật de mult stinge sticla de ţuică, are o mậnă şi mai ales trageree !!

-Stai puţin! Ce se petrece acum? Intreb eu privindu-i pe cei doi.O iubeşte ? A bătut-o apoi o iubeşte ?

-Da, urmează o oră sau două de amor , da’ amor de ăla ca-n filmele alea apoi el pleacă la muncă, uite aşa ne trezim cu un alt elev în comunitatea noastră.Hai să merem că mi sete!

Pe drum ne întậlnim cu lelea Lina care strigă frậngậndu-şi mậinile:

-Domn’ director! Domn’ director mereţi acas’ că-i aia mică urcată-n pod , zice că sare! Sare şi ne face păcat!

-Nebună ca şi mă-sa! Strigă directorul trăgậndu-mă după el.Hai mă că tre’ să mă scoţi din belea!

-Cum să vă scot eu din belea? Nu-s nici ajutor de şherif sau psiholog! Dacă sare din pod eu ce fac?

-Dacă sare şi-şi rupe frumuseţe de picioare îţi fac eu loc de îngropăciune în spatele şcolii.Ai priceput? Fugi acolo şi adu-mi-o vie?

-Pot să mă dau la ea? Dacă..?

-Bă eşti nebun? Du-te acolo şi scoate-i gărgăunii din cap api te fac moşier în sat!

-Cum rămậne cu locu’ de îngropăciune? Tot în spatele casei?

-Numa’ numa’ să nu-mi vii cu bobocu’ de fată de sus auzi?

La capătul scării stă doamna, sus pe uşa podului domnişoara:

-Dă-te jos!

-Nu mă dau nici puşcată ! Vreau la oraş să mă distrez ! Nu vreau să mă mărit aice cu vreun cioban !

-Termini şcoala şi te duci une’ vrei tu, da’ pậnă atunci nu vezi club sau bar sau terasă !

-Vreau distracţie ! M-am săturat de muncă, muncă, muncă pe nimic, în Lidl găseşti mai ieftin !

-Dă-te jos că viu după tine şi-ţi rup bunătate de păr auzi ? Termină cu mucegăitu’ ăsta că bat la tine ca la fasole !

-Vrei să mă vezi moartă ? O să sar ! Uite !

Întinde mậna şi probabil şi-ar rupe un picior dacă ar sări dar domnul director o opreşte.Parlamentările continuă însă odată cu sosirea preotului :

-Scoate diavolu’ din ea părinte ! Scoate diavolu’ că a lovit-o rău azi! Se jeluie bărbatu’ împingậndu-l pe popă sub scară:

-Hai fata tatii, hai să-ţi citesc ceva din cartea sfậntă!

-Nu citi nimic! Aseară erai beat muci! Umblai după Călina ca un cal în călduri! Pleacă! Du-te să bei!

-A intrat diavolu’în ea! Piei satană! Piei !

-Tu să piei auzi ? Nu-l vreau decật pe el, cu el stau de vorbă şi voi plecaţi !

Arată cu degetul către mine apoi împinge scara ca să mă urc la etaj.

-Urcă! Dacă văd picior de om pe lậngă casă îmi dau foc! Săritu’ nu-i pentru mine auziţi?

Ultimul stinge lumina

-Nu vre’ bărbatu-miu de aia! Fă-i matale şi cậnd vine Vasile de la pădure să-i spui lui ce şi cum ! Eu am treabă !

-Casă de nebuni, sat de nebuni ! Am să vin cu protecţia copilului ! E o nebunie aici!

Bătrậna  îşi suflecă mậnecile, aşează copilul mijlociu pe o bucată de lemn zicậnd către cadrul didactic aflat la marginea atacului de cord:

-Că de aia nu mai putem noi cucoană, matale ai fi de la vreun partid şi nu ştim? Ia să vezi matale că iarna ne mậncă ursu’ oile, că n-avem drum, că ne fură ţiganii cucuruzele! Astea nu le vedeţi! Stai că iote vine Vasile! Stai niţel matale!

Poarta se deschide larg , căruţa intră încet iar de pe capră coboară agale bărbatul casei, formă umană redusă ca statură, doi ochi verzi culoarea oţelului ţintinţi peste barba alb-cenuşie..

Nu ne bagă în seamă deloc, dezleagă caii apoi se prinde iute de biciuşcă îşi scarpină  părul aşteptậnd ceva:

-Călinooo? Călinoo , tu bolundăăă? Vino odatăă!! Vinoo n-auzi?

Femeia apare din nou , de data asta singură, fără copii după ea, se duce cuminte spre bărbatul ei apoi îi pupă mậna, se lasă la picioarele lui şoptind vorbe pe care nu le pricepem, nu le auzim.Individul dă din cap, arată spre biciuşcă, din nou dă din cap exasperậnd pe toată lumea.Copii s-au adunat cuminţi pe bucata de lemn aflată nu foarte departe, gardul vecin e încărcat cu oameni care urmăresc atenţi scena ..

-Mă duc Vasile iubirea mea, mă duc da’ să dai uşor Vasile iubirea mea, să dai mai pe dreapta că încă mai am vậnătăi, să dai..

-Treci aclo şi taci din gură ! se aude vocea lui clară pentru prima dată iar femeia se duce încet spre stậlpul dat cu motorină de sus pậnă jos.Pantalonii verzui coboară pe picioare apoi Vasile se apropie încet strigậnd:

-Cine a luat numele Domnului în batjocură azi?

-Eu bărbate, eu!

Se aude un fậşậit iar femeia geme încet strậngậnd lemnul în braţe:

-Cine s-a uitat cu jind la alt bărbat azi ?

-Eu bărbate, eu !

A doua lovitură se aude sec, mậinile i se opresc pe lemn gata să cadă cu tot cu trup.

-O omori băă!! Strigă femeia  din gardul vecin ridicậnd scaunul deasupra capului.O omori băăă! Bă nenorocitule băă!!!

-Nenorociţi sunteţi voi mă! E rậndul Filicăi să răspundă provocării cu un alt scaun lậngă umărul drept.

-Cine a făcut zamă de fasole azi?

-Eu bărbate, eu! Zamă de fasole că nu mai avem cartofi, ni iau furat ţiganii lu’ Jitaru.

Vasile mai aplică una bucată lovitură de bici tocmai cậnd scaunul trece peste el şi se opreşte în geamul casei.Ca răspuns , cealaltă componentă de lemn se opreşte dincolo de grădină cậnd directorul mă trage deoparte :

-Lasă-i dracu’ să-şi rupă capu’ cu tot cu fufa de la isj.Noi avem treburi mai importante şi de data asta nu zaci iar lat după două pahare de ţuică auzi ?

Ultimul stinge lumina p 23

în jurul catedrei unde bietul profesor abia mai suflă:

-Chemaţi o ambulanţă! Omu’ are cancer, nebunii ăştia l-au lovit cu dozele de bere!

-Casă de nebuni ! Ţipă inspectoarea transformậndu-se în bucăţi mari , negre de furie, privirea i se opreşte a cậtea oară pe chipul unei fetiţe sprijinite în scaun :

-Cậţi ani are copila ? întreabă ea, mirată.Pare aşa..

-Numa’ 17 are, handicap sever, nu ştiu cậte dosare de C.E.S făcute de direcţia creşterii copilului, familia sa e mai sus dacă vreţi să-i vedem..

-Vreau! Vreau să văd şi eu cum  trăiesc oamenii pe aici! Vreau să ies din mizeria asta numită atật de pompos şcoală!

Trậnteşte hậrtiile pe jos îşi apucă geanta de unul din mậnere şi aproape cade pe scări peste Beni care bătea mingea de un perete..

-O să vie tata la şcoală! Vine să vază cei cu mine, o zis că vă rupe spinarea de mai daţi în mine!

Noroc cu jeepul directorului, sărim din groapă în groapă, aproape de casele pocăiţilor ratăm la mustaţă un tractor apoi o căruţă bine lipită în curba strậnsă.

-Încă puţin şi ajungem, am uitat să vă spui că Beni e frate cu copila aceea, să ştiţi!

Maşina sare ca apucată de colo colo, şoferul rậde cu gura pậnă la urechi apoi trậnteşte frậna în stil şmecheresc aproape s-o dărậme în geam pe biata femeie:

-Aşa oprim noi pe aice, ne scuzaţi!

-Filicăă? Mă? Care sunteţi acasă mă? Aveţi musafiri, Filicăă?

Cea numită Filica, o femeie în vậrstă cu mậinile suflecate spre nordul cotului apare din casă privind iritată spre gaşca de oameni:

-Aveţi o vizită de la oraş, o doamnă vre’ să vă vază casa!

-Să vază casa? Păi nah! Dacă n-aş fi io ce casă? Io ţiu căsoiu că restu-s cu stậna, cu vitele.Ce vrea dậnsa? Bani? Toţi viniţi aice doar să cereţi, dacă mă doare ceva nu vine nime’…Călinoooo??? Ieşi afar’ că te caută lumea!

Călina e mama fetei cu handicap sever, işi face apariţia din grădină cărậnd cu ea o ladă mare plină cu cucuruz şi încă 4 copilandri murdari care se ţin strậns de picioarele ei.

-Fata de ce n-are acte pentru handicap? Huh ? De ce n-are ? Se răsteşte la ea inspectoarea dậnd din mậini ca o apucată..De ce ?

-Nu vre’ bărbatu-miu de aia! Fă-i matale şi cậnd vine Vasile de la pădure să-i spui lui ce şi cum !

Ultimul stinge lumina p 22

-Brigadă! Asta-i baiu! Brigadă inopinantă! Notez fiecare greşeală, fiecare lipsă de material! Intrăm sau stau toată ziua aici?

Mirosul de apei cu care s-a spălat pe jos o doboară pe doamna inspectoare adjunct.Mậna stậngă e prinsă în nasul mic , domnesc, geanta i-a scăpat printre picioare prinsă expert de către elevul Beni, clasa a opta;

-Bună ziua!

-Bună.. ziua.Pfiii!! Ce miros greu! Ce miroos greu! Nu se spală nimeni pe aici ?

Uşile sunt trăntite cu furie, Beni aleargă, scoate limba şi e scuzat de una din colegele sale în momentul cậnd inspectoarea se aşează pe scaun:

-Abia a venit de la oi, acum cậnd vine şi el face pe grozavu’.Eu sunt Bianca Ilie.

-Fiindcă sunteţi debutant trebuie să-mi prezentaţi fişele de lucru cu elevii, schiţe, planuri de lecţii.Unde sunt?

-În maşina distrusă de Vasile, acolo mi-au rămas, probabil găinile şi-au găsit culcuş grozav printre atậtea hậrtii inutile.Îmi pare rău!

Inspectoarea se aprinde la faţă ca un pom de Crăciun, aproape pierde scaunul de sub ea, vocea i se opreşte în gật moment în care Beni şutează una bucată lapte primit de la onor statul romận tocmai pe peretele proaspăt vopsit.

-Copile de ce arunci laptele copile? Strigă femeia sugrumată de furie sau de teama că laptele cu pricina s-ar fi putut opri pe hainele dumisale.

-Api, eu am lapte la stậnă, am vaci, ci să fac cu aista ? Joc folbal cu el.

-Du-l mă la un căţel ceva, la o pisică, e păcat, scade vocea doamna încercậnd să îşi domolească furia, teama..

-Cậinii mei beu zăr! Nu poşircă de aista! Să-o bei ..tace cậnd în uşă apare directorul care o invită în cancelarie:

-Veniţi să gustaţi din bunătăţile noastre locale, un pahar de tărie, tăiem godacu’ vin sărbătorile. Haideţi!

Din nou inspectoarea se aprinde ca un semafor, intră în cancelarie, mătură cu mậinile în toate părţile certậndu-l pe director:

-Vreţi să mă mituiţi cu brậnză? Vă fac raport! Se poate aşa ceva? Să mă mituiţi pe mine?

Doamna se linişteşte după un pahar mare de apă, cậteva secunde bune de tăcere apoi zgomotul intens ce se propagă din fundul coridorului unde este poziţionată clasa a -7-a.

-Domnul de muzică , i s-a făcut rău! Ţipă o fătucă cật un ghemotoc, îl clasă-i circ, pe jos doze de bere adunate grămadă în jurul catedrei unde bietul profesor abia mai suflă:

-Chemaţi o ambulanţă! Omu’ are cancer, nebunii ăştia l-au lovit cu dozele de bere!